Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția vanatul definiție dex
vanatul
găsește rime pentru
vanatul
CRIN-VÂNĂT
s. v.
săbiuță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
FLOARE-VÂNĂTĂ
s. v.
iris
,
stânjen
,
stânjenel
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
MUSCĂ-VÂNĂTĂ
s. v.
viermănar
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
PIATRĂ-VÂNĂTĂ
s. v.
calcantit
,
sulfat
de
cupru
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
piátră-vânătă
s. f. (
sil
.
-tră
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vanatul
pițigói vânăt
s. m. + adj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vanatul
scai vânăt
s. m. + adj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vanatul
VÂNÁT
,
vânaturi
, s.n.
1.
Vânătoare
.
2.
Ceea ce
vânează
cineva;
p. restr.
carnea
unui
animal
vânat
. – V.
vâna
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vanatul
VÂNÁT
,
vânaturi
, s.n.
1.
Vânătoare
.
2.
Ceea ce
vânează
cineva;
p. restr.
carnea
unui
animal
vânat
. – V.
vâna
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vanatul
VÂNÁT
s.
1.
prindere
,
vânare
.
(A
început
sezonul
de ~ al
păsărilor
.)
2.
v.
vânătoare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
VÂNÁT
s.
1.
prindere
,
vânare
.
(A
început
sezonul
de ~ al
păsărilor
.)
2.
v.
vânătoare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
vânát
s. n., pl.
vânáturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vanatul
vânát
s. n., pl.
vânáturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vanatul
VâNÁT ~uri
n. v.
A
VÂNA
. 2)
Vietate
care a
fost
vânată
. 3)
Carnea
acestei
vietăți
. /v.
a
vâna
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vanatul
VâNÁT ~uri
n. v.
A
VÂNA
. 2)
Vietate
care a
fost
vânată
. 3)
Carnea
acestei
vietăți
. /v.
a
vâna
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vanatul
VẤNĂT, -Ă
,
vineți
, -te
, adj., s.n., s.f.
I.
Adj.
1.
De
culoare
albastru
-
închis
(cu
reflexe
violete
). ♦
Întunecat
,
plumburiu
(din
cauza
ceții
, a
depărtării
etc.)
2.
(
Despre
ființe
sau
părți
ale
corpului
lor
)
Învinețit
;
palid
,
livid
.
3.
(
Despre
penele
unor
păsări
sau
despre
părul
unor
animale
)
Cenușiu
bătând
în
albastru
;
sur
.
II.
S.n.
Culoare
vânătă
(I 1).
III.
S.f. (
Bot
.)
Pătlăgea
vânătă
, v.
pătlăgea
. – Lat.
venetus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vanatul
VÂNĂT
adj.
1.
(înv. și pop.)
pătlăginiu
, (Munt.)
civit
.
(De
culoare
~.)
2.
v.
învinețit
.
3.
v.
livid
.
4.
sur
.
(
Cal
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
vânăt
adj. m., pl.
víneți
;
f. sg.
vânătă
,
pl.
vínete
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vanatul
VÂNĂT ~ă (~víneți, vínete)
Care este de
culoare
albastră
-
închisă
,
bătând
în
violet
. 2)
(
despre
persoane
)
Care a
căpătat
o
culoare
albastră
-
închisă
,
bătând
în
violet
;
învinețit
. 3)
(
despre
pene
sau
păr
de
animale
)
Care are o
culoare
cenușie
cu
nuanță
de
albastru
. /<lat.
venetus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vanatul
VÂNĂTĂ
s.
(
BOT
.;
Solanum
melongena
)
pătlăgea
, (
reg
.)
godină
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
VÂNĂTĂ vínete
f.
1)
Plantă
erbacee
legumicolă
cu
fructe
comestibile
,
mari
,
ovale
,
cărnoase
, de
culoare
violetă
. 2)
Fructul
acestei
plante
;
pătlăgică
vânătă
. /Din
vânăt
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vanatul
VÍNETE
s. pl. v.
petunie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vanatul
vînăt (vînătă),
adj. –
1.
De
culoare
albastru
-
închis
,
violet
. –
2.
Cenușiu
gri
, se
zice
despre
părul
cailor
. – Mr.
vinit
, megl.
vinăt
,
istr.
viret.
Lat.
vĕnĕtus
(Pușcariu 1891; REW 9198; Rosetti, I, 172). – Der.
vînataie
(var.
vînătare
), s.f. (
pată
vînătă pe
corp
;
contuzie
), cu suf. -
aie,
ca
apăraie
, vîlvătaie
;
vinecior
,
adj. (de
culoare
vineție
;
nume
de
cal
);
vinețea
,
s.f. (
albăstrea
, Cenataurea
cyanus
;
ciupercă
,
Russula
aurata
, R. delica,
Lactarius
volemus
, R.
integra
;
plantă
medicală
,
Ajuga
reptans
),
uneori
și
vinețică
, cf.
vineriță
;
vinețiu
,
adj. (
livid
, care
bate
în
vînăt
);
vineție
,
s.f. (
culoarea
vînătă,
vînăt
);
(în)
vineți
, vb. (a se
face
vînăt
; a
deveni
violet
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia vanatul
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK