umbriți, -te, adj. 1. (Despre locuri) Care se află la umbră (I 1), acoperit de umbră, plin de umbră; umbros. 2. Întunecos. ♦ Fig. (Despre voce, sunete etc.) Stins, voalat. – V. umbri.
1) v. A UMBRI și A SE UMBRI. 2) (despre voci, sunete) Care are o sonoritate scăzută; voalat. /v. a (se) umbri
umbrițe, s.f. (Pop.) Umbrișoară. – Umbră + suf. -iță.