Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția transmutatii definiție dex
transmutatii
găsește rime pentru
transmutatii
TRANSMUTÁ,
transmút
,
vb. I. Tranz. A
supune
unei transmutații
chimice
. ♦ P. gener. A
transforma
, a
schimba
. – Din fr.
transmuter.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia transmutatii
transmutá
vb., ind. prez. 1 sg.
transmút
,
3 sg. și pl.
transmútă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia transmutatii
A TRANSMUTÁ transmút
tranz.
rar
A
face
să se
transmute
. /<fr.
transmuter
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia transmutatii
A SE TRANSMUTÁ mă transmút
intranz.
rar
A se
schimba
în
rău
; a-și
altera
profund
esența
(
forma
,
aspectul
). /<fr.
transmuter
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia transmutatii
TRANSMUTÁ
vb. I. tr., refl.
A(-și)
schimba
, a(-și)
modifica
forma
,
aspectul
; a (se)
transforma
, a (se)
transfigura
. ♦
tr.
(
Chim
.
) A
transforma
un
element
chimic
în
altul
. [< fr.
transmuter
, lat.
transmutare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia transmutatii
TRANSMUTÁȚIE,
transmutații,
s.f.
Transformare
a unui
element
chimic
în
altul
printr-o nouă
grupare
a
elementelor
constitutive
în
atomi
,
obținută
prin
dezintegrare
radioactivă
naturală
sau prin
reacții
nucleare
. ♦ P. gener.
Schimbare
,
transformare
. – Din fr.
transmutation,
lat.
transmutatio.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia transmutatii
TRANSMUTÁȚIE
s. transmutare.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia transmutatii
transmutáție
s. f. (
sil
. mf.
trans-
)
mutație
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia transmutatii
TRANSMUTÁȚI//E ~i
f.
1)
Schimbare
a unui
corp
în
altul
. 2)
fiz.
Transformare
a unui
element
chimic
în
altul
prin
dezintegrare
radioactivă
. ♢
~
genetică
schimbare
în
ordinea
liniară
a
genelor
. /<fr.
transmutation,
lat.
transmutatio
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia transmutatii
TRANSMUTÁȚIE
s.f.
Transformare
a unui
element
chimic
în
altul
, fie prin
bombardament
cu
corpusculi
de
mare
energie
, fie pe
cale
naturală
. ♦ (
P. ext.
)
Schimbare
,
transformare
. ♦
Transmutație
genetică
=
schimbare
în
ordinea
liniară
a
genelor
;
transmutație
radioactivă
=
dezintegrare
radioactivă
. [
Gen
.
-
iei
. / cf. fr.
transmutation
, lat.
transmutatio
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia transmutatii
TRANSMUTÁȚIE
s. f.
1.
transformare
a unui
element
chimic
în
altul
în
urma
dezintegrării
radioactive
sau a
reacțiilor
nucleare
. ♢
schimbare
,
transformare
. 2.
transformare
a unui
cromozom
, care nu este
datorată
unei
mutații
genice
. (< fr.
transmutation
, lat.
transmutatio
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia transmutatii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK