Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția stupi definiție dex
stupi
găsește rime pentru
stupi
Cuvinte apropiate:
stui
,
stup
,
stupai
,
stupă
,
stupi
,
stupid
,
stupie
,
stupit
,
stupit
,
sturî
,
tupi
STUPÍ,
stupésc
,
vb.
IV
. Intranz. și tranz. (
Reg
.) A
scuipa
. ♦ Tranz.
Spec
. A
scuipa
sau a se
face
că
scuipă
în
semn
de
batjocorire
, de
înjosire
a cuiva. ♦ Tranz. A
elimina
un
obiect
aflat
sau
introdus
în
gură
. ♢ Expr.
A-și stupi
sufletul
(cu cineva) = a se
chinui
mult
cu un
om
nepriceput
sau
îndărătnic
. ♦ (
Despre
pisici
) A-și
încorda
corpul
într-un
gest
de
apărare
sau de
atac
,
însoțit
de un
pufăit
specific
. –
Probabil
lat.
*
stupire
(< *scuppire + sputare).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia stupi
STUPÍ
vb. v.
scuipa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
stupí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
stupésc
,
imperf. 3 sg.
stupeá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
stupeáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stupi
A SE STUP//Í mă ~ésc
intranz. pop.
A
face
(
concomitent
)
schimb
de
batjocuri
(cu cineva). /<lat.
stupire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia stupi
A STUP//Í ~ésc 1.
tranz. pop.
1)
(
salivă
,
flegmă
sau
obiecte
aflate
în
cavitatea
bucală
)
A
arunca
din
gură
(cu
ajutorul
limbii
și al
buzelor
); a
scuipa
. ♢
A-și ~
plămânii
se
spune
despre
tuberculoși
care
tușesc
și
expectorează
mult
.
~
sânge
a fi
grav
bolnav
(de
tuberculoză
).
A-și ~
sufletul
a se
chinui
mult
cu o
persoană
nepricepută
sau
neînțelegătoare
ori cu un
lucru
plictisitor
și
greu
de
făcut
. 2)
(
persoane
)
A
batjocori
prin
gestul
stupitului
; a
scuipa
. 3)
(
despre
pisici
)
A
scoate
un
pufăit
specific
însoțit
de un
gest
de
apărare
. 2.
intranz.
A
evacua
saliva
sau
flegma
din
gură
(cu
ajutorul
limbii
și al
buzelor
); a
scuipa
. /<lat.
stupire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia stupi
BURUIANA-STÚPULUI
s v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
BUSUIOCUL-STÚPULUI
s. v.
mătăcină
,
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
FLOAREA-STÚPULUI
s. v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
IARBA-STÚPULUI
s. v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
IZMA-STÚPILOR
s. v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
MOLIA-STÚPILOR
s. v.
găselniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
mólia-stúpilor
(
sil
.
-li-a
)/
molie
-de-
stup
(
sil
.
-li-e)
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stupi
MOLIE-DE-STÚP
s. v.
găselniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
STUP,
stupi,
s.m.
1.
Adăpost
natural
sau
special
confecționat
pentru
albine
, unde
acestea
trăiesc
în
familii
,
formează
fagurii
și
depun
mierea
;
p. ext.
adăpostul
împreună
cu
albinele
și cu
fagurii
;
știubei
. ♢ Expr.
A fi (
bogat
) ca un
stup
sau
a fi
(ori
a se
face
)
stup
de
bani
= a fi (sau a
deveni
)
foarte
bogat
, a
aduna
multă
avere
.
2.
Totalitatea
albinelor
dintr-un
stup
(
1
);
familie
de
albine
. – Lat.
*stypus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia stupi
STUP
s. v.
știubéi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupi
stup
s. m., pl.
stupi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stupi
STUP ~i
m.
1)
Adăpost
(
natural
sau
făcut
de
oameni
)
pentru
albine
, în care
acestea
produc
mierea
;
știubei
. ♢
A fi ~ de
bani
a avea
foarte
mulți
bani
. 2)
Totalitate
a
albinelor
dintr-un
stup
;
familie
de
albine
. /<lat.
stupus
,
ngr.
stópos
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia stupi
stup (-pi),
s.m. –
Știubei
,
roi
,
matcă
. – Mr.
stup
.
Sb.
stup
„stîlp”, din sl.
stlŭpŭ, stlŭbŭ
(›
stîlp
). Cf. sb.
stublina, stuga
„
trunchi
gol
de
arbore
”,
stub
„
coloană
”
față
de rut.
stub
„
trunchi
găunos
”),
căci
un
trunchi
gol
era
forma
curentă
a
stupului
primitiv
.
Totuși
acest
etimon
a
fost
respins
și s-a
preferat
în
general
lat. *
stupus
‹ gr. στύπος (Meyer,
IF,
VI
, 121; Pușcariu,
Conv.
Lit
.,
XXXIX, 50; Diculescu,
Elementele
,
463; REW 8334;
Candrea
), care nu pare mai
convingător
. Din
aceiași
rădăcină
sl., prin
intermediul
rut.
deja
citat
,
provine
știob
,
s.n. (
vas
de
lemn
pentru
lături
), și de
aici
, cu suf. dim.,
știubei
,
s.n. (Mold.,
stup
; Olt., Trans.,
albie
,
troacă
).
Înrudirea
între
stup
și
știubei
, a
fost
pusă
la
îndoială
,
datorită
diferențelor
de
consonantism
(Tiktin);
dar
aceste
diferențe
existau
deja
în sl. Der.
stupar
,
s.m. (
prisăcar
);
stupărie
,
s.f. (
stupină
;
apicultură
);
stupărit
,
s.n. (
apicultură
);
stupină
,
s.f. (
prisacă
);
stupiniță
,
s.f. (
plantă
,
Platanthera
bifolia
, P. chlorantha).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia stupi
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK