s.n. Însușirea de a fi simplu sau simplist; mod unilateral și superficial de a considera lucrurile; judecată a omului simplist (2); nivel intelectual scăzut. – Din fr. simplisme.
n. 1) v. SIMPLITATE. 2) Tendință spre simplificare excesivă. 3) Nivel intelectual scăzut; mărginire intelectuală. /<fr. simplisme
s.n. Mod unilateral și superficial de a privi lucrurile; nivel intelectual scăzut. [Cf. fr. simplisme].
s. n. mod unilateral și superficial de a privi lucrurile; nivel intelectual scăzut. (< fr. simplisme)