definiția remanente definiție dex

remanente

găsește rime pentru remanente
Cuvinte apropiate: remanent

REMANÉNT, -Ă,

remanenți, -te, adj. (Despre câmpuri electrice sau magnetice). Care se datorește fenomenului de remanență. – Din fr. rémanent.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia remanente

remanént

adj. m., pl. remanénți; f. sg. remanéntă, pl. remanénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia remanente

REMANÉN//T ~tă (~ți, ~te

) (despre câmpuri electrice sau magnetice) Care ține de remanență; propriu remanenței. /<fr. rémanent
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia remanente

REMANÉNT, -Ă

adj. Care rămâne, care persistă. ♢ Imagine remanentă = imagine care rămâne după încetarea excitației inițiale. [< fr. rémanent].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia remanente

REMANÉNT, -Ă

adj. 1. care prezintă remanență (1). 2. (despre un deșeu, un insecticid) care nu se degradează. (< fr. rémanent)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia remanente

REMANÉNȚĂ,

remanențe, s.f. (în sintagmele) Remanență electrică = stare de polarizare a unui corp electric păstrată de acesta după anularea câmpului electric polarizator extern. Remanență magnetică = stare de magnetizare a unui corp feromagnetic păstrată de acesta după anularea câmpului de magnetizare exterior. – Din fr. rémanence.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia remanente

remanénță

s. f., g.-d. art. remanénței; pl. remanénțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia remanente

REMANÉNȚ//Ă ~e

f. Stare care continuă să se mențină și după încetarea acțiunii factorilor externi care au provocat-o. ~ magnetică. /<fr. rémanence
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia remanente

REMANÉNȚĂ

s.f. 1. Stare (a unui corp) care se menține, care persistă (după o comprimare). ♦ Remanență magnetică = polarizație magnetică rămasă într-o substanță după suprimarea câmpului magnetizant. 2. Proprietate a unor senzații sau imagini de a persista după încetarea excitației care le-a produs. [< fr. rémanence].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia remanente

REMANÉNȚĂ

s. f. 1. stare (a unui corp) care persistă (după o comprimare). o ~ electrică = stare de electrizare a unui corp, având o anumită polarizație electrică, rămasă după suprimarea câmpului electric exterior; ~ magnetică = stare de magnetizare a unui corp, o anumită magnetizație după suprimarea câmpului magnetic exterior. 2. proprietate a unor senzații sau imagini de a persista după încetarea excitației care le-a produs. (< fr. rémanence)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia remanente

REMANENȚĂ MAGNÉTICĂ

s. (FIZ.) magnetizare remanentă, magnetizare reziduală.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia remanente
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar