optimizări, s.f. 1. Alegerea și aplicarea soluției (economice) optime (dintre mai multe posibile). 2. (Mat.) Raționament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcții. – Cf. fr. optimiser, optimisation.
s. f., g.-d. art. optimizării; pl. optimizări
s.f. Acțiunea de a optimiza și rezultatul ei. ♦ (Mat.) Raționament sau calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcții. [< optimiza].
s. f. acțiunea de a optimiza. ♢ ansamblu de lucrări de cercetare operațională care urmărește găsirea celei mai bune soluții pentru rezolvarea unei anumite probleme. ♢ (mat.) raționament, calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametri ce corespund maximului unei funcții. (< optimiza)
optimizez, vb. I. Tranz. A face ca randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic etc. să fie optim, să corespundă unor exigențe sporite. – Din fr. optimiser.
vb., ind. prez. 1 sg. optimizéz, 3 sg. și pl. optimizeáză
tranz. (randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic) A face optim. /<fr. optimiser
vb. I. tr. A alege și a aplica soluția cea mai bună (optimă) dintre toate soluțiile posibile. [< fr. optimiser].
vb. tr. a face să devină optim, a îmbunătăți. ♢ a face ca randamentul unei mașini, al unui sistem tehnic etc. să corespundă unor exigențe sporite. (< fr. optimiser)