înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. ♢ Tranz. Tratamentul l-a înzdrăvenit. – În + zdravăn.
vb. 1. v. însănătoși. 2. v. întrema.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzdrăvenésc, imperf. 3 sg. înzdrăveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. înzdrăveneáscă
tranz. A face să se înzdrăvenească. /în + zdravăn
intranz. A-și reveni după o boală; a prinde puteri; a se face zdravăn; a se întrema; a se înfiripa. /în + zdravăn
, înzdrăvenésc, vb. IV. ~ 2. Intranz. (Banat, Trans. de V.) A strănuta. (din zdravăn cu pref. în-; sensul al doilea se explică prin formula zdravăn = sănătos, care li se spune celor care strănută)
înzdrăveniți, -te, adj. Însănătoșit; întremat, întărit. – V. înzdrăveni.
adj. (MED.) 1. v. însănătoșit. 2. v. în-tremat.