adj. m., pl. informátici; f. sg. informátică, pl. informátice
I. adj. referitor la informatică. II. s. f. știință aplicată care studiază prelucrarea informațiilor (2) cu ajutorul sistemelor automate de calcul. (< fr. informatique)
s.f. Știință care se ocupă cu studiul prelucrării informației (3) cu ajutorul sistemelor automatice de calcul. – Din fr. informatique.
s. f., g.-d. art. informáticii
f. Ramură a științei care se ocupă cu proiectarea și exploatarea sistemelor automate de prelucrare a informației. [G.-D. informaticii] /<fr. informatique
s.f. 1. Știință aplicativă care se ocupă cu prelucrarea rațională și automată a informațiilor (2) [în DN]. 2. Domeniu de cercetare care se ocupă de bazele științifice ale activității de informare și documentare; teoria informării științifice; informatologie. [< fr. informatique].