definiția furia definiție dex

furia

găsește rime pentru furia
Cuvinte apropiate: fura, furcă, furda, furie, furie, furiș, furișa

FÚRIE,

furii, s.f. Stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine; mânie nestăpânită; violență. ♢ Loc. adv. Cu furie = extrem de furios; cu putere mare, nestăvilită. ♦ Fig. (Rar) Dorință puternică, patimă, pornire nestăpânită. [Acc. și: furíe] – Din fr. furie, lat. furia.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia furia

FÚRIE,

furii, s.f. Stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine; mânie nestăpânită; violență. ♢ Loc. adv. Cu furie = extrem de furios; cu putere mare, nestăvilită. ♦ Fig. (Rar) Dorință puternică, patimă, pornire nestăpânită. [Acc. și: furíe] – Din fr. furie, lat. furia.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia furia

FÚRIE

s. înverșunare, mânie, (rar) înfuriere, (pop. și fam.) năduf, (pop.) îndrăcire, năbădăi (pl.), obidă, oțăreală, oțărâre, (înv. și reg.) scârbă, (reg.) năvârlii (pl.), pandalii (pl.), (înv.) toană, (fig.) turbare. (Un om plin de ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia furia

FÚRIE

s. v. copil.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia furia

FÚRIE

s. înverșunare, mânie, (rar) înfuriere, (pop. și fam.) năduf, (pop.) îndrăcire, năbădăi (pl.), obidă, oțăreală, oțărâre, (înv. și reg.) scârbă, (reg.) năvârlii (pl.), pandalii (pl.), (înv.) toană, (fig.) turbare. (Un om plin de ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia furia

FÚRIE

s. v. copil.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia furia

fúrie

s. f. (sil. -ri-e), art. fúria (sil. -ri-a), g.-d. art. fúriei; pl. fúrii, art. fúriile (sil. -ri-i-)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia furia

fúrie

s. f. (sil. -ri-e), art. fúria (sil. -ri-a), g.-d. art. fúriei; pl. fúrii, art. fúriile (sil. -ri-i-)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia furia

FÚRI//E ~i

f. 1) mai ales la pl. (în mitologia romană) Zeiță a răzbunării și a pedepsirii celor nimeriți în infern. 2) fig. Femeie rea și arțăgoasă. [Art. furia; G.-D. furiei; Sil. -ri-e] /<fr. furie, lat. furia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia furia

FÚRI//E ~i

f. Stare de extremă enervare; mânie violentă, impetuoasă. [Art. furia; G.-D. furiei; Sil. -ri-e] /<fr. furie, lat. furia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia furia

FÚRI//E ~i

f. Stare de extremă enervare; mânie violentă, impetuoasă. [Art. furia; G.-D. furiei; Sil. -ri-e] /<fr. furie, lat. furia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia furia

FÚRI//E ~i

f. 1) mai ales la pl. (în mitologia romană) Zeiță a răzbunării și a pedepsirii celor nimeriți în infern. 2) fig. Femeie rea și arțăgoasă. [Art. furia; G.-D. furiei; Sil. -ri-e] /<fr. furie, lat. furia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia furia

fúrie (fúrii),

s.f. – Mînie, violență. Lat. furia (XVIII). – Der. furios, adj., din fr. furieux; furibund, adj., din fr. furibond; înfuria, vb. (a mînia), pare der. modern de la furie, însă cunoaște o circulație populară destul de amplă.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia furia

FÚRIE

s.f. 1. Mânie violentă, nestăpânită; violență. ♦ (Fig.; rar) Dorință, patimă. 2. Fiecare dintre cele trei divinități ale infernului, care, în credințele celor antici, chinuiau sufletele păcătoșilor. [Pron. -ri-e, gen. -iei. / < lat. furia, cf. fr. furie].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia furia

FÚRIE

s.f. 1. Mânie violentă, nestăpânită; violență. ♦ (Fig.; rar) Dorință, patimă. 2. Fiecare dintre cele trei divinități ale infernului, care, în credințele celor antici, chinuiau sufletele păcătoșilor. [Pron. -ri-e, gen. -iei. / < lat. furia, cf. fr. furie].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia furia

FÚRIE

s. f. 1. mânie violentă, nestăpânită; violență. 2. (pl.) cele trei divinități ale infernului, care, în credințele anticilor, chinuiau sufletele păcătoșilor. (< fr. furie, lat. furia)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia furia

FÚRIE

s. f. 1. mânie violentă, nestăpânită; violență. 2. (pl.) cele trei divinități ale infernului, care, în credințele anticilor, chinuiau sufletele păcătoșilor. (< fr. furie, lat. furia)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia furia
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar