filmări, s.f. 1. Acțiunea de a filma și rezultatul ei. 2. (În sintagmele) Filmări combinate = procedee cinematografice bazate pe folosirea unor aparate de filmat și pe procese de prelucrare speciale, în scopul obținerii celor mai diverse efecte. Filmare inversă = procedeu de filmare combinată constând în inversarea ordinii cronologice a tuturor evenimentelor din secvență. – V. filma.
s.f. Acțiunea de a filma; cinematografiere. [< filma].
filmez, vb. I. Tranz. A înregistra imagini succesive pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. – Din fr. filmer.
tranz. (imagini) A înregistra într-o anumită succesiune pe o peliculă specială în vederea proiectării pe ecran; a cinematografia; a ecraniza. /<fr. filmer
vb. I. tr. A înregistra (ceva) pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. [< fr. filmer].
vb. tr. a înregistra pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. (< fr. filmer)