adj. 1. (Geogr.) Care se ramifică, se răspândește. 2. (Despre corpuri) Care devine fluid. [Pron. -flu-ent. / < fr. diffluent, cf. lat. diffluere].
adj. 1. care se dezvoltă în direcții divergente, care se ramifică, se răspândește. 2. (despre corpuri) care devine fluid. (< fr. diffluent, lat. diffluens)
difluențe, s.f. Împărțire a cursului unei ape curgătoare în două brațe, la vărsarea ei în altă apă curgătoare. [Pr.: -flu-en-] – Din fr. diffluence.
f. Separare a unui curs de apă în două sau în mai multe brațe. [Sil. -flu-en-] /<fr. diffluence
s.f. 1. Ramificare în două brațe a albiei unui râu la vărsarea în alt râu; locul unde se produce acest fenomen. ♢ Difluență glaciară = despărțirea unui ghețar în două brațe, care înaintează în aval de ambele părți ale unui interfluviu. 2. Fluidificare. [< fr. diffluence].
s. f. 1. ramificare a unui curs de apă în mai multe brațe, care nu se mai reunesc; locul unde se produce acest fenomen. o ~ glaciară = despărțirea unui ghețar în două brațe, care înaintează în aval de ambele părți ale unui interfluviu. 2. fluidificare. 3. înlocuire a discursivității obișnuite a gândirii și vorbirii prin propoziții și idei asociate la întâmplare, cu dispersia atenției asupra unor chestiuni secundare. (< fr. diffluence)