Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția comenzile definiție dex
comenzile
găsește rime pentru
comenzile
COMÁNDĂ
,
comenzi
, s.f.
1.
Acțiunea
de a
comanda
;
ordin
de
executare
a unei
mișcări
, a unui
exercițiu
;
poruncă
. ♢
Metodă
de
comandă
=
metodă
folosită
de un
conducător
care ia
decizii
personale
și
le
impune
colaboratorilor
fără
a-i
consulta
.
Ton
de
comandă
=
ton
poruncitor
. ♢ Expr.
La
comandă
=
a)
la
porunca
, la
cererea
cuiva;
b)
la
momentul
dorit
sau
potrivit
;
intenționat
.
Plânge
la
comandă
.
2.
Funcție
de
conducere
a unei
unități
militare
. ♦
Exercitare
a
funcției
de
comandant
. ♢
Post
de
comandă
=
loc
unde
stă
comandantul
trupelor
și de unde
transmite
comanda
operațiilor
.
3.
Operație
manuală
,
semiautomată
sau
automată
, prin care se pune în
funcțiune
, se
reglează
sau se
oprește
un
sistem
tehnic
. ♢
Post
de
comandă
=
loc
unde
sunt
concentrate
organele
și
aparatele
de
acționare
a unui
sistem
tehnic
. ♦ (Concr.)
Ansamblu
de
aparate
a
căror
acțiune
conduce
un
sistem
tehnic
.
4.
Construcția
cea
mai
înaltă
de pe
puntea
superioară
a unei
nave
, de unde se
efectuează
conducerea
navei
. ♦
Frânghie
subțire
folosită
la
înfășurarea
capătului
unei
parâme
.
5.
Cerere
prin care o
persoană
, o
întreprindere
etc.
solicită
livrarea
unui
anumit
produs
,
executarea
unei
lucrări
sau
prestarea
unui
serviciu
. ♢
Loc
. adj.
De
comandă
= care este sau a
fost
executat
după
indicațiile
date
de
client
. – Din fr.
commande
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia comenzile
COMÁNDĂ
s.
1.
v.
ordin
.
2.
conducere
,
șefie
, (înv.)
povață
,
povățuire
.
(
Unitatea
se
află
sub ~ lui ...)
3.
(
TEHN
.)
control
,
reglaj
. (~
într-un
sistem
tehnic
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia comenzile
comándă
s. f., g.-d.
art
.
coménzii
;
pl.
coménzi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia comenzile
COM//ÁNDĂ ~énzi
f.
1)
Dispoziție
,
scrisă
sau
orală
,
emisă
de o
autoritate
sau de o
persoană
oficială
,
spre
a fi
îndeplinită
de cei
vizați
;
ordin
;
poruncă
.
A da ~.
♢
Ton
de ~
ton
poruncitor
.
La ~
la
cererea
și după
dorința
unui
superior
. 2)
Funcție
de
conducere
militară
. ♢
A
lua
~anda
a fi
numit
la
conducerea
unei
acțiuni
militare
. 3)
Cerere
prin care se
solicită
livrarea
unui
produs
,
executarea
unei
lucrări
sau
prestarea
unui
serviciu
. 4)
Marfă
comandată
. 5)
Operație
prin care se
manevrează
un
sistem
tehnic
.
~
programată
. ~
manuală
. 6)
Element
al unui
mecanism
care
asigură
funcționarea
ansamblului
. ♢
Semnal
de ~
semnal
transmis
de
dispozitivele
automate
pentru
a
determina
desfășurarea
unui
proces
tehnic
.
Panou
(
sau
tablou
) de ~
placă
pe care
sunt
centralizate
toate
dispozitivele
de
comandă
. [G.-D.
comenzii
] /<fr.
commande
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia comenzile
COMÁNDĂ
s.f.
1.
Ordin
,
poruncă
. ♢
Metodă
de
comandă
=
metodă
folosită
de un
conducător
care ia
decizii
personale
fără
să-și
consulte
colaboratorii
.
2.
Conducere
a unei
unități
militare
. ♢
Post
de
comandă
=
loc
unde
stă
comandantul
trupelor
și de unde
transmite
comanda
operațiilor
.
3.
Acțiune
de
comandare
a unui
sistem
tehnic
. ♦
Echipamentul
necesar
efectuării
ei.
4.
Cerere
de
marfă
, de
efectuare
a unei
lucrări
etc.,
făcută
unui
meseriaș
, unui
negustor
etc. ♢
De
comandă
=
executat
după
indicațiile
clientului
.
5.
(
Mar
.
)
Construcția
cea
mai
înaltă
pe
puntea
superioară
a unei
nave
, de unde se
efectuează
conducerea
navei
. ♦
Parâmă
de
dimensiuni
mici
, cu
diametrul
de 4-5 mm. [Pl.
-enzi, -de
. / < fr.
commande
, germ.
Kommando
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia comenzile
COMÁNDĂ
s. f.
1.
ordin
,
dispoziție
,
poruncă
. ♢
ton
de ~
=
ton
poruncitor
. 2.
conducere
a unei
unități
militare
. ♢
post
de ~
=
loc
unde
stă
comandantul
trupelor
și de unde
transmite
comanda
operațiilor
. ♦
ordin
verbal
sau prin
semnal
dat
militarilor
de un
comandant
pentru
executarea
simultană
a unei
mișcări
. 3.
acțiune
de
comandare
a unui
sistem
tehnic
. ♦
echipamentul
necesar
efectuării
ei. ♢
dublă
~
=
dispozitiv
de
pilotaj
care
permite
ca
doi
piloți
să
acționeze
comenzile. ♦ (
inform
.)
instrucțiune
,
parte
integrantă
a
informației
transmise
calculatorului
de
către
utilizator
. 4.
cerere
de
marfă
adresată
unui
furnizor
,
lucrare
cerută
unui
meseriaș
, unui
antreprenor
etc. ♦
marfa
comandată
. ♢
de ~
=
executat
după
indicațiile
clientului
. 5. (
mar
.)
suprastructură
pe o
navă
în care se
află
timoneria
,
camera
hărților
,
cabina
comandantului
etc. 6.
parâmă
subțire
(
saulă
) cu care se
înfășoară
capătul
unei
parâme
groase
, împiedicându-i
despletirea
. (
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia comenzile
făcut de comandă
expr. (deț.)
1.
(
d.
oameni
)
ascultător
,
obedient
,
adus
la
starea
de
obediență
.
2.
(
d.
obiecte
) mai
rău
decât
înainte
de a fi
fost
reparat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia comenzile
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK