comanditări, s.f. Acțiunea de a comandita. – V. comandita.
comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.
vb., ind. prez. 1 sg. comanditéz, 3 sg. și pl. comanditeáză
tranz. (fonduri) A pune la dispoziție prin comandită unei întreprinderi (comerciale, industriale etc.). /<fr. commanditer
vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].
comanditari, -e, s.m. și f. (În economia capitalistă) Persoană care comanditează sau, p.ext., finanțează. – Din fr. commanditaire.
s. m., pl. comanditári
m. (în unele țări) Persoană care comanditează. /<fr. commandi-taire
adj., s.m. și f. (Cel) care comanditează, care finanțează; împrumutător în comandită. [< fr. commanditaire].
adj., s. m. f. (asociat) a cărui răspundere se limitează la capitalul depus într-o societate în comandită. (
s. f., g.-d. art. comanditárei; pl. comanditáre