adj. m., pl. clavifórmi; f. sg. clavifórmă, pl. clavifórme
adj.) (Bot.; despre unele organe) Care se îngroașă spre vârf. ♦ (Rar) În formă de par, de baston, de retevei, de măciucă; clavat. [< fr. claviforme, cf. lat. clava – retevei, măciucă, forma – formă].
adj. (bot.; despre unele organe) îngroșat dinspre bază spre vârf; ♢ în formă de măciucă. (< fr. claviforme)