definiția casapi definiție dex

casapi, s.m. (Reg.) Măcelar. ♦ Fig. Om crud. – Din tc. kasap.

s. v. măcelar.

s. m., pl. casápi

m. pop. 1) Lucrător specializat în tăierea animalelor pentru consum; măcelar. 2) fig. Persoană care dă dovadă de cruzime excesivă. /<turc. kasap

s.m. – Măcelar. – Mr. căsap, megl. casap. Tc. kasab, din per. hasap, cuman. casap (Șeineanu, II, 92; Meyer 177; Lokotsch 1118; Ronzevalle 134); cf. ngr. ϰασάπης, alb., bg., sb. kasap. – Der. căsăpi, vb. (a omorî, a măcelări); căsăpie, s.f. (măcelărie); casap-bașa, s.m. (căpetenie a breslei măcelarilor).

căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

vb. v. ciopârți, distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, sfârteca, sfâșia, stârpi.

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpésc, imperf. 3 sg. căsăpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. căsăpeáscă

tranz. 1) A tăia în bucăți. ~ carnea. 2) (ființe) A omorî în mod barbar și în număr mare (prin tăiere); a măcelări. /Din casap