Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția barbar definiție dex
barbar
găsește rime pentru
barbar
Cuvinte apropiate:
babar
,
barabar
,
barbar
,
barbară
,
barbă
,
barbur
,
băbar
,
bărbat
,
bărcar
,
hârbar
BARBÁR, -Ă,
barbari
, -e
, s.m. și f.
1.
Nume
dat
, în
antichitate
, de
greci
și de
romani
oricui
nu
era
grec
sau
roman
.
2.
(La m. pl.)
Nume
generic
pentru
popoarele
care au
năvălit
la
începutul
evului
mediu
în Europa; (și la sg.)
persoană
care
făcea
parte
dintr-un
asemenea
popor
.
3.
Fig. (
Adesea
adjectival
)
Persoană
necivilizată
, cu
purtări
grosolane
. ♦
Persoană
cu
atitudine
și
comportare
inumană
,
crudă
,
sălbatică
. ♦ (
Adverbial
) În
mod
crud
,
sălbatic
,
grosolan
. – Din fr.
barbare
, lat.
barbarus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia barbar
BARBÁR
adj., adv.
1.
adj.
primitiv
,
sălbatic
, (înv.)
sireap
,
varvar
,
vărvăresc
.
(
Triburi
,
neamuri
~.)
2.
adj., adv. v.
rău
.
3.
adj.
crud
,
feroce
,
inuman
,
nemilos
,
neomenos
,
sălbatic
, (înv.)
vărvăresc
, (fig.)
dur
.
(Un
procedeu
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia barbar
barbár
s. m., pl.
barbári
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia barbar
BARBÁR
1
~ă (~i, ~e)
1)
și
adverbial
Care ține de
barbari
;
propriu
barbarilor
.
Triburi
~e. 3)
și
substantival
(
despre
persoane
)
Care este
lipsit
de
milă
;
crud
;
nemilos
;
sălbatic
.
Purtare
~
ă
.
3)
și
substantival
fig.
Care
vădește
lipsa
de
respect
față
de
cultură
și
civilizație
;
sălbatic
. /<lat.
barbarus
, fr.
barbare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia barbar
BARBÁR
2
~i
m.
1)
(în
antichitate
)
Nume
dat
de
greci
și de
romani
celor care
aparțineau
unei
populații
străine
. 2)
la pl.
Nume
dat
popoarelor
migratoare
care au
invadat
Europa la
începutul
evului
mediu
. 3)
Individ
care
aparținea
unui
asemenea
popor
. 4)
fig.
Persoană
care se
comportă
în
mod
necivilizat
. /<lat.
barbarus
, fr.
barbare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia barbar
barbár (barbáră),
adj. –
Sălbatic
,
crud
. – Var. (înv.)
varvar
. – Mr.
varvar
.
Fr.
barbare
, din lat.
barbarus.
În
forma
sa mai
veche
,
totuși
,
apare
în
rom
. din
sec
. XVI, din gr. βάρβαρος, sau din
rezultatul
ei sl.,
varŭvarŭ.
Der.
barbarie
,
s.f.;
barbarism
,
s.n.;
barbariza
,
v.b. (a
aduce
în
stare
de
barbarie
);
varvar
(
ic
)
esc
,
adj. (barbar,
crud
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia barbar
BARBÁR, -Ă
s.m. și f.
1.
Nume
dat
de
greci
și
romani
oricărui
individ
care
aparținea
unei
populații
străine
care nu
vorbea
latina
sau
greaca
;
străin
.
2.
(
La pl.
)
Nume
dat
în
trecut
popoarelor
migratoare
care au
invadat
Imperiul
roman
în
primele
secole
ale
erei
noastre
; (
la sg.;
rar
)
individ
care
aparține
unui
asemenea
popor
.
3.
(
Fig.;
adesea
adj.
)
Om
crud
,
sălbatic
,
necivilizat
;
grosolan
. [Acc. și
bárbar
. / < lat.
barbarus
, gr.
barbaros
–
străin
, cf. fr.
barbare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia barbar
!barbár
adj. m., s. m., pl.
barbári
; adj. f., s. f.
barbáră
, pl.
barbáre
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia barbar
BARBÁR, -Ă
s. m. f.
1.
nume
dat
de
greci
și
romani
oricărui
individ
care
aparținea
unei
populații
străine
. 2. (pl.)
nume
dat
în
trecut
popoarelor
migratoare
care au
invadat
Europa la
începutul
evului
mediu
; (sg.)
individ
aparținând
unui
asemenea
popor
. 3. (fig.; și adj.)
om
crud
,
sălbatic
,
necivilizat
;
grosolan
. ♢ (adv.) în
mod
crud
,
sălbatic
. (< fr.
barbare
, lat.
barbarus
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia barbar
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK