Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția tavă definiție dex
tavă
găsește rime pentru
tavă
Cuvinte apropiate:
ava
,
avă
,
avă
,
bavă
,
cavă
,
dava
,
davă
,
hava
,
java
,
kava
,
lavă
,
navă
,
otavă
,
pava
,
pavă
,
săva
,
stavă
,
stavă
,
tabă
,
tacă
,
tagă
,
tagă
,
taka
,
tala
,
tală
,
tana
,
tană
,
tapa
,
tapă
,
tara
,
tară
,
tasa
,
tasă
,
tată
,
tață
,
tava
,
tavan
,
tavan
,
tavă
,
taxa
,
taxă
,
tăia
,
tăval
,
târă
,
tiva
TÁVĂ,
tăvi
,
s.f.
1.
Obiect
plat
de
metal
, de
material
plastic
, de
lemn
,
având
forme
și
dimensiuni
diferite
și
marginile
puțin
ridicate
, pe care se
aduc
la
masă
cele
necesare
pentru
servit
;
tabla
,
tablă
1
(
5
). ♦
Vas
de
tablă
sau de
fier
smălțuit
, cu
marginile
ridicate
, în care se
coc
la
cuptor
anumite
mâncăruri
și
prăjituri
.
2.
(
Reg
.; în expr.)
A
da pe cineva tavă
(sau
tava)
= a
tăbărî
asupra
cuiva.
3.
(
Reg
.)
Șervețel
brodat
care se
așterne
pe o tavă (
1
) sau ca
ornament
pe o
mobilă
. [Var.: (
reg
.)
tavá
s.f.] – Din tc.
tava.
Cf. bg.
tava.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia tavă
TÁVĂ
s.
tipsie
, (
reg
.)
tablă
, (Mold.)
tabla
.
(~
încărcată
cu
bunătăți
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia tavă
távă
s. f., g.-d.
art
.
tăvii
;
pl.
tăvi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia tavă
TÁVĂ tăvi
f.
1)
Recipient
cu
fundul
plat
și cu
marginile
ușor
ridicate
, pe care se
aduc
mâncarea
și
tacâmurile
la
masă
;
tablă
. 2)
Vas
din
tablă
cu
fundul
plat
și cu
marginile
ridicate
,
folosit
pentru
a
coace
la
cuptor
diferite
mâncăruri
și
produse
de
panificație
(
plăcinte
,
checuri
,
torturi
etc.). [G.-D.
tăvii
] /<
turc
.
tava
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia tavă
távă (-ắvi),
s.f. –
1.
Talger
,
tipsie
,
platou
. –
2.
Vas
plat
de
metal
pentru
copt
la
cuptor
prăjituri
, mîncăruri etc. – Var. Mold.
tavá, tăvá.
Mr., megl.
tavă.
Tc.
tava
(Șeineanu, II, 352; Lokotsch 2751), cf. ngr. νταβᾶς,
alb
.
tavë
, bg., sb.
tavá.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia tavă
TÁVĂ,
tăvi
,
s.f.
1.
Obiect
plat
de
metal
sau de
lemn
,
având
forme
diferite
și
marginile
puțin
ridicate
, pe care se
aduc
la
masă
farfuriile
,
tacâmurile
etc.;
tabla
. ♦
Vas
de
tablă
sau de
fier
smălțuit
, cu
marginile
ridicate
, în care se
coc
la
cuptor
anumite
mâncăruri
și
prăjituri
.
2.
(În expr.)
A da pe cineva tava
(sau
tavă
) = a
tăbărî
asupra
cuiva.
3.
(
Reg
.)
Șervețel
brodat
care se
așterne
pe o tavă
(1)
sau ca
ornament
pe o
mobilă
. [Var.: (
reg
.)
tavá
s.f.] Tc.
tava.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia tavă
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK