vistiér (-re),
s.n. –
Tezaur, vistierie. – Var.
vist(i)er(iu). Mr.
avisteare. Lat.
vestĭārĭum, prin intermediul mgr. βεστιάρις, cf. sl.
vistiarija; este cuvînt introdus de administrația bizantină. – Der.
vistier (var.
vister(nic), vistiernic), s.m. (
boier de rangul întîi, tezaurar, administrator
general al vistieriei și al finanțelor statului;
vistier al doilea, boiernaș de rang inferior;
ajutorul marelui vistier;
vistier al treilea, boier de rang inferior, inspector de finanțe; în
mănăstiri, administrator,
econom);
vist(i)erie, s.f. (
tezaur; finanțe);
visternicel, s.m. (funcționar, slujbaș la finanțe);
visternicie, s.f. (slujba vistiernicului, trezorerie).