timíne, s.f. Pirimidină (C5H6N2O2) care reprezintă una dintre cele patru baze care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic. Cf. adenină, citozină, guanină și uracil. (terminolog. științif., din neolat. thymus (= timus, glandă din care a fost izolată pentru prima dată) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl., fr. thymine) [MW, TLF]
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK