SUSPENSÍV, -Ă,
suspensivi, -e, adj. (Jur.) Care suspendă punerea în execuție, care oprește, care amână. ♢ (În sistemul politic capitalist)
Veto suspensiv = drept pe care îl are șeful
statului de a refuza
sancționarea unei legi votate de parlament. – După fr.
suspensif.