stráchină (-ắchini),
s.f. –
Vas de
lut ars, ceramică etc.,
blid. Mgr. ỏστραϰίνος „
scoică” (Cihac, II, 704; Murnu 54), cu pierderea vocalei
o considerat
drept art. f. Sl.
strakina „vocabulum dubium” (Miklosich,
Lexicon, 887) trebuie să provină din
rom.