scóchină,
scóchini, s.f. (reg.)
1. cale adâncă și îngustă (datorată eroziunii apelor de munte); albie naturală, de scurgere a apelor de ploaie.
2. urmă lăsată de șuvoaiele de apă ce vin de la munte, în urma ploilor.
3. (în forma:
scochilă) loc îngust printre rădăcinile arborilor care cresc pe malul apelor, unde se adăpostesc
peștii (mai ales
păstrăvii).
4. (în forma:
scochină) unealtă de pescuit de forma unui
coș de nuiele.
5. scorbură; loc ascuns.
6. peșteră.
7. gaură, scobitură, cavitate; copcă în gheață.