REVELÁȚIE
s. f. descoperire neașteptată a unei
calități, a unui adevăr ascuns etc. ♢ lucru
revelat. o a fi o ~ = a
depăși așteptările, a
surprinde, a uimi (prin
calități). ♢ dezvăluire a voinței
divinității, făcută cuiva înzestrat cu
facultăți supraraționale. (< fr.
révélation, lat.
revelatio)