s.n. – Pesmet, pîine uscată. Mag. peszmeg sau v. rus. posmagŭ (Cihac, II, 277; Conev 87), cf. pesmet. – Der. posmăgi, vb. refl. (a se ofili, a se usca, a se stafidi, a se prăji); posmăgeală, s.f. (prăjire).
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK