pílă (píle)
, s.f. –
1. Rașpă. –
2. Protecție, recomandare. –
3. (
Banat)
Loc de
copii. – Mr.
pilă. Sl.
pila „
ferăstrău” (Miklosich,
Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 255; Conev 660, cf. bg., sb., cr.,
ceh.,
rus.
pila. – Der.
pili, vb. (a fasona cu
pila);
pilitură, s.f. (
pilit; ceea ce
cade de la
pilit).