pắrpără
s.f. –
1. Febră, fierbințeală,
patimă. –
2. Lovitură,
apăsare. – Var.
pîrpără,
Banat, Olt.
pîrpor. Sb.
prpor (Candrea). – Der.
părpăriță (var.
pîrpăriță, pîrpăliță, prepeliță), s.f. (
piesă metalică fixată în
piatra alergătoare a
morii), din sl.
prŭprica (Cihac, II, 82; Conev 82), cf. bg.
perperica, sb., cr.
paprica.