PAPAIA
s.f.
Fruct exotic al unei plante cu trunchi drept și înalt, cu o coroană în formă de evantai și frunze adânc palmate
(Carica papaya), având formă de pară
mare, de culoare gălbuie, cu pulpa roz-oranj, cărnoasă, suculentă, cu multe semințe de culoare neagră la miljloc (bacă). Se consumă ca desert, la fel ca pepenele galben, fiind deosebit de
dulce când este coaptă.