ogrínji
s.m. pl. – Resturi de
paie pe care
caii nu
vor să
le mănînce,
paie putrezite. – Var.
grinzăi. Sl.
ogrysti, ogryzą „a
mușca” (Miklosich,
Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 73), cf. bg.
ogrizki „resturi de lucruri uzate”; sb., cr.
grizine „resturi de
paie”.