lumînáre (lumânắri),
s.f. –
1. Lumină. –
2. Făclie,
faclă. – Var. mr.
luminare, megl.
luminare, megl.
luminari. Lat.
lumĭnare (Pușcariu 992; Candrea-Dens., 1015; REW 5162);
ar putea fi și un der. intern, din
lumina. – Der.
lumînărar, s.m. (fabricant de lumînări);
lumînărărie, s.f. (magazin de lumînări);
lumînărică, s.f. (lumînare; un
joc de
copii;
plantă, Verbascum thapsus). Cf.
lume, lumină.