lihní (lihnésc, lihnít),
vb. – A debilita, a
face să leșine, a provoca slăbiciune, mai
ales de
foame. – Var.
ligni. Ngr. λιχνεύομαι, cu var. λιγναίνω, λιγνεύω, care explică var.
rom. (cf. Tiktin; Candrea; Scriban), cf. și
aligni. Se folosește mai
ales part.
lihnit (
mort de
foame). – Der.
lihneală, s.f. (leșin, sfîrșeală).