lăurúscă (lăurúște),
s.f. –
1. Viță sălbatică. –
2. Agriș sălbatic. – Var.
rourușcă. Lat.
labrŭsca (Pușcariu 956; Candrea-Dens., 968; REW 4814;
DAR), cf. it.
lambrusca, fr.
lambruche, lambrusque, sp.
labrusca,
alb.
lërrušk (Philippide, II, 645). Var.
arată o încrucișare cu
rouă.