jupuí (-uiésc, jupuít),
–
1. A îndepărta
pielea de pe
corp. –
2. A
juli. –
3. A
lua cuiva
totul, a
vinde scump. –
4. A
bate, a ciomăgi. – Var.
jupi. Bg.
župja „a curăța un
arbore de coajă” (
DAR). Este probabilă der. din sl.
(iz)lupiti „a
prăda” (Cihac, II, 162). – Der.
jupuitor, adj. (care
jupoaie);
jupuială, s.f. (jupuitură);
jupuitură, s.f. (
rană produsă prin jupuirea
pielii; acțiunea de a jupui);
jupeli, vb. (a
opări), cu suf. expresiv -
li (
Graur,
BL, VI, 146).