jăruí (jeruí),
vb. IV (reg.)
1. a răscoli, a zgândări, a scociorî, a scurma
jarul de pe foc; a trage
jarul la gura sobei sau a cuptorului.
2. a lumina făcând
jar.
3. a
zgâria pielea unei vite, împungând-o cu
coarnele.
4. a îndoi
pânza fiartă pentru înălbit în lungul ei, cu ajutorul
jăruitorului.