forăí (-ăésc, forăít),
vb. – A sforăi. Creație expresivă, cf.
hor. – Numeroase var.:
forcăi, cf.
horcăi;
forcoti (a
fluiera);
sforăi (după Cihac, II, 340, din sl.
svara „tumult”);
sforcăi;
(s)fornăi; fîrnîi; cf. și
sfîrîi. Der.
(s)forăială, s.f. (acțiunea de a sforăi);
(s)forăilă, s.m. (
poreclă dată celui care sforăie);
sforăitor, adj. (zgomotos, vanitos).