falimént (faliménte),
s.n. – Situație de insolvabilitate declarată de o instanță judiciară, bancrută. – Mr.
falimentu. It.
falimento, în
parte prin intermediul ngr. φαλλιμέντο, sau al germ.
Falliment, cf. bg.
faliment. – Der.
falimenta, vb. (a da
faliment);
falimentar, adj. (în
faliment);
falit, s.m. (
persoană care a
dat faliment), din it.
fallito.