corlátă1,
corláte, s.f. (reg.)
1. iesle.
2. îngrăditură sau colibă pentru vite.
3. împletitură de formă bombată care se așază pe car
când se transportă snopi sau
fân; loitre, șuiană.
4. poliță în jurul cuptorului pe care se țin vase de bucătărie și alte lucruri mărunte; prichici, rapt, tăpșan.
5. parapet, rampă, balustradă.
6. ramă pe care se întinde postavul ca să se usuce.
7. bancă, scaun.
8. scândură de
gard; lăturoi,
răzlog, țăpușă;
gard făcut din aceste
scânduri.
9. (la pl.) dependințele casei țărănești.
10. spalier pentru viță de vie.
11. (la pl.) lemnele pe care stă
coșul casei.