ciofăí (-ăésc, ít),
vb. – A
face zgomot mîncînd. – Var.
ciofoi, ciofăni, cioflăi, ciofoti. Formație expresivă, ca
clefăi. – Der.
ciofăială, s.f. (
zgomot produs cînd se mănîncă neglijent);
ciorofeală, s.f. (
noroi, mîl). Cf. cuvînt din
dialectul din Canare care exprimă aceeași noțiune,
chuchar.