interj. – (Înv.) Taie! Tc. kes, imperativ de la kesmet „a tăia” (Șeineanu, III, 38). – Der. chesăgiu (var. chisăgiu), s.m. (înv., măcelar; hoț, bandit), din tc. kesici; chisăgi (var. chesăgi), vb. (a tăiacapul, a extermina); pisăgi, vb. (a pedepsi, a trînti apucînd de ceafă) prin contaminare cu pisa; chesmea, s.f. (pavea de piatră, înv.), tc. kesme „acțiunea de a tăia; piatră tăiată”.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK