barabói (-i),
s.m. –
1. Plantă,
alunele (Chaerophyllum
bulbosum). –
2. Cartof. – Var.
barabulă, s.f. (
cartof). Mag.
baraboly „
plantă,
alunele” (Cihac, II, 479;
DAR), cf. și bg.
baraboj „
cartof”, rut.
barabolja, „
cartof”. Pare a fi
avut loc o contaminare cu
numele Brandenburg, regiune de unde se importau
cartofi în cantități
mari (Philippide,
Principii, 109; Borcea 177; Tiktin; Berneker 81;
DAR), sau mai
curînd cu germ.
Grundbirne (› rut.
bandurka „
cartof”), în
bandraburcă sau
brandaburcă, s.f. „
cartof”. Cf. și
ceh.
brambor, rut.
mandiburka „
cartof”.