bírje (-ji),
s.f. – Trăsură de
piață,
droșcă.
Rus.
birža „
bursă (de lucru)”,
loc în care
stau și
așteaptă cei care închiriază trăsurile, și prin urmare birjarii cu trăsurile
lor (Sanzewitsch 198). S-a întrebuințat la
început cu funcție adj.
o sanie de birje (Alecsandri). – Der.
birjar, (
vizitiu, droșcar);
birjeresc, adj. (de birjar;
murdar, trivial);
birjerie, s.f. (ocupația birjarului).