bedreág (bedreáguri),
s.n. –
1. Scăunel de cizmar. –
2. Capră de căruțaș. Origine necunoscută. După Cihac, din sl.
bedro „femur”; însă derivarea nu este
clară.
DAR îl leagă de mag.
bederegni „a rostogoli”, „a
face să se rostogolească”;
iar Scriban se gîndește la germ.
Brett(er)dach „
colibă”.