AXIOLOGÍE
(‹ fr. {i}; {s} gr.
axios „valoros” +
logos „
studiu”) s.f. Disciplină filozofică care studiază valorile; teoria valorilor. Bazele
a. ca disciplină aparte au fost puse în a doua jumătate a sec. 19, de R.H. Lotze și în continuare de Fr. Nietzsche, dar mai
ales de școala reprezentanților neokantieni de la
Baden (W. Wildelband, H. Rickert) cărora li se datorează distincțiile riguroase între valoare și existență, sens și valoare, valori și lucruri. Importante contribuții au adus ulterior M. Scheler, N. Hartmann, precum și filozofii români: A.D. Xenopol, P.
Andrei, L. Blaga, T. Vianu, E. Speranția, P. Comarnescu.