ABLATÍV,
ablative, s.n. Caz al declinării care indică, în unele
limbi, punctul de plecare, iar în
limba latină și instrumentul, cauza etc. ♢ (În
limba latină)
Ablativ absolut = construcție cu rol de propoziție circumstanțială în care subiectul și numele predicativ se pun la
ablativ. – Fr.
ablatif (lat. lit.
ablativus).