BÎLINĂ
(‹ rus.) s.f. (la pl.) Cîntece poematice rusești, cu tematică patriotică,
socială și etică, însoțite de melodie, alcătuind eposul eroic al Rusiei vechi. S-au format între sec. 11 și 16 și cuprind două cicluri principale: klevian, din care fac parte
b. haiducești despre Ilia Muromeț ș.a., și novgorodian, din care fac parte, de ex.
b. – basm „Sadko”. Sin.
starină.