tinicheá (-éle),
s.f. –
1. Tablă. –
2. (Fam.) Decorație,
medalie. –
3. (Adv.)
Lefter,
fără bani. – Var. înv.
tenechea. Mr.
tiniché, megl.
tinichiie. Tc.
teneke (Roesler 604; Șeineanu, II, 360; Lokotsch 2065; Ronzevalle 68), cf. ngr. τετεϰές;
alb., bg.
teneke, sb.
tenegjika. – Der.
tinicher, s.m. (Trans., tinichigiu);
tinichigiu, s.m. (meseriaș care
lucrează cu metale), din tc.
tenekeci;
tinichigerie (var. Trans.
tinicherie), s.f. (atelierul tinichigiului).