sgrepțăná (eápțăn, -át),
vb. –
!. A se
cățăra agățîndu-se. –
2. A se
scărpina, a rîcîi. – Var.
sgrepț(ăn)a, (s)gripsăna, grăpțăna, grăpsăna. Creație expresivă (Tiktin), cf. sl.
greti, grebsti „a rîcîi”, ngr. γρατσουνίζω „a
zgrepțăna”, germ.
grapsen. Legătura cu lat.
excarpitiāre (Giuglea,
LL, II, 34) nu este probabilă.