opácă (opắci),
s.f. –
1. (Pl. Trans.) Detenție, arestare. –
2. Furchet, cuzinet. –
3. Vîslă,
lopată. Sl.
opako „înapoi”, slov.
opak „pe
dos, invers” (Miklosich,
Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 228), cf. sl.
opačica „legătură”. – Der.
opăci, vb. (a
împiedica; a tulbura; a molesta, a
deranja), din sb., slov.
opaciti;
opăceală, s.f. (molestare,
supărare);
opacină, s.f. (vîslă), din sl.
opačina „legătură”, cf.
ceh.
opačina „vîslă”, rut.
opačyna „vîslă”.