SIRMÁN
adj. v.
SĂRMAN. 1. (Adesea substantivat) Sărac (
1).
2. (Înv. și reg.) Orfan.
3. (Adesea substantivat; exprimă compătimire față de cineva sau de ceva) Biet, nenorocit, sărac (
7). [Var.: (reg.)
sărimán, -ă, sirimán, -ă, sirmán, -ă adj.] [DEX '98]