departe
adv. – La (anume) distanță. – Mr.
diparte, megl.
diparti. De la
parte, cu prep
de (Candrea-Dens., 1341; Tiktin; Candrea; Scriban), ca it.
a parte, sp.
apartar, fr.
départ. Pușcariu,
ZRPh., XXVII, 739-40, se
opune acestei explicații afirmînd că sensul lui
de-parte ar trebui să fie
aproape, afirmație
complet nejustificată, și propune să se derive adv. din vb. (Pușcariu 500). – Der.
depărta (var.
îndepărta), vb. (a
așeza sau a
pleca mai departe);
depărtare, s.f. (distanță; depăratare);
depărtișor, adv. (
destul de departe). După Pușcariu 500 (și
ZRPh., XXVII, 739), vb.
depărta (mr.
depărtedz, depărtare, megl.
dipărtez) s-
ar explica prin lat. *
dequartāre, de la
quartus „
cartier”, ca fr.
écarter de la *
exquartāre, calabr.
iscartarsi, cf. REW 3061.